Superioritatea în industria piscinelor în detrimentul siguranței la înot trebuie să înceteze

„Noi, cei de la WC-eend, recomandăm WC-eend.”

Iată-ne din nou. De data aceasta este vorba despre lecțiile de înot. Industria înotului din Țările de Jos este formată din nouă furnizori de diplome de înot, fiecare emițându-și propria diplomă. Unul dintre ei, Nationale Raad Zwemveiligheid (NRZ), primește anual o sumă considerabilă de bani sub formă de subvenții pentru a stimula și promova acest lucru.

NRZ, sub conducerea directorului Titus Visser, pretinde că linia sa de diplome ar fi „singura adevărată”, „recunoscută la nivel național” și „oficială” din Țările de Jos. La fel ca multe alte bazine de înot din țară, recomandă și el urmarea liniei de diplome NRZ. Cu alte cuvinte: „Noi, cei de la NRZ, recomandăm NRZ.” Ei încearcă să obțină și să mențină un monopol cu bani publici, folosind siguranța la înot drept principal argument. O metodă aproape ireală, dar din păcate foarte realistă, de „a face bani mulți”.

Calitatea educației la înot din Țările de Jos este cunoscută și apreciată în întreaga lume. Multe țări vin să studieze structura și dezvoltarea învățământului acvatic și a sistemului de diplome aferent. Aici nu vorbim doar despre NRZ, ci și despre mulți alți furnizori, precum ENVOZ și EasySwim. Toți furnizorii au un plan de lecții și o metodă de predare adaptate diverselor cerințe de diplomare. În spatele acestora se află multă muncă de dezvoltare — nu sunt lucruri improvizate la întâmplare. Se pare că NRZ încearcă să se prezinte drept superior tocmai prin denigrarea celorlalți furnizori. Dar dacă pătrunzi mai adânc în subiect, adevărul este cu totul altul.

Tros-radar a acordat atenție acestui subiect cu ceva timp în urmă. Un chestionar a fost completat de 5.863 de persoane care, în ultimii 5 ani, au avut un copil la lecții de înot. Au apărut întrebări dintre cele mai variate, care pentru cunoscători aveau un iz de propagandă menită să pună într-o lumină proastă ceilalți furnizori de diplome de înot. Astfel, 31% ar fi fost nu tocmai mulțumiți de calitatea instructorului de înot, iar 25% consideră că nivelul cunoștințelor predate nu era adecvat.

Însă dacă aprofundezi puțin lucrurile: lecțiile celor 5.863 de părinți proveneau în proporție de 34% din Zwem-ABC-ul NRZ și 9% din diplomele Optisport (Optisport folosește aproape aceleași cerințe, doar că și-a lipit deasupra propriul logo; între timp, Optisport lucrează în culise la reafilierea sa la NRZ). Asta înseamnă că 43% dintre părinții chestionați proveneau dintr-o diplomă NRZ sau legată de NRZ. Puse în comparație cu cele 21% ale celorlalți furnizori (Envoz 8%, EasySwim 6%, KNZB 3%, NSWZ 3%, ZON 1%), reiese clar că mai ales calitatea NRZ este cea criticată.

NRZ se poate prezenta drept „furnizorul” prin excelență, dar are, de fapt, lipsuri evidente. Autoreflecția ar fi un instrument util înainte de a te prezenta publicului drept „singura diplomă adevărată”. În același articol, domnul Visser mai pretinde, în plus, că formarea recunoscută de NRZ este singura corectă pentru a atinge standardul „ridicat” de calitate al licenței NRZ.

În interviul din 19 martie din Noord Hollands Dagblad, Titus Visser a reacționat la retragerea Alkmaar Sport din NRZ: „Va fi mai degrabă vorba despre personal. Pentru a ne păstra licența, cerem să se lucreze cu personal bine calificat. Pe astfel de oameni trebuie să-i plătești mai bine. Alkmaar Sport este un operator comercial. Asemenea organizații încearcă să reducă costurile.” Iar când vine vorba despre o altă formare decât cea recunoscută de NRZ, pentru care optează Alkmaar Sport, Visser răspunde: „Pot să-și cârpească singuri o formărică și să pună oamenii pe marginea bazinului. Se poate, nu este interzis.”

Organizații precum ENVOZ sunt institute de formare private, recunoscute de CRKBO (Centraal Register Kort Beroepsonderwijs) și NRTO (Nederlandse Raad voor Training en Opleiding). Aici, siguranța la înot, competența de înot și calitatea sunt pe primul loc. Acest lucru este independent de NRZ, dar cu siguranță nu este inferior ca nivel calitativ. Prin urmare, afirmațiile domnului Visser amintesc într-adevăr de WC-eend.

Misiunea și viziunea NRZ trebuie regândite din temelii. Ideea că ar fi un caz unic, cu diploma de înot superioară, poate merge la coșul de gunoi, iar subvențiile trebuie împărțite echitabil între toți furnizorii de diplome de înot care sunt gata, zi de zi, să pregătească instructori de înot și copii pentru viitor. Perioada pandemiei de coronavirus a scos tot mai mult la iveală prăpastia dintre „bani” și adevărata siguranță la înot. Siguranța la înot nu se cumpără cu bani — o creezi prin muncă de oameni. Este nevoie de respect reciproc pentru viziunea celuilalt; există un obiectiv comun, acela de a crește nivelul siguranței la înot din Țările de Jos. Asta este ceea ce trebuie făcut. Pentru asta va mai fi nevoie ca multe idei preconcepute să cadă, cu toate consecințele de rigoare. Numai și numai ca siguranța la înot să fie pusă cu adevărat în valoare, iar banii cei mulți să ajungă acolo unde trebuie.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest articol a fost realizat pornind de la un articol apărut în Noord Hollands Dagblad.

Link: https://www.noordhollandsdagblad.nl/cnt/dmf20220318_61356834?utm_source=google&utm_medium=organic

Au fost folosite date din emisiunea Tros Radar din 14 martie.

Link: https://radar.avrotros.nl/uitzendingen/gemist/item/nederlands-zwemonderwijs-onder-de-maat/ en https://radar.avrotros.nl/testpanel/uitslagen/item/ouders-niet-op-de-hoogte-van-ongediplomeerde-zweminstructeurs/

Și: https://radar.avrotros.nl/testpanel/uitslagen/item/ouders-niet-op-de-hoogte-van-ongediplomeerde-zweminstructeurs/